„Mai așteptăm până schimbă toți dinții.”
Este, probabil, unul dintre cele mai întâlnite sfaturi pe care le primesc părinții.
În unele situații, este un sfat corect.
În altele, însă, poate însemna pierderea unei perioade extrem de importante din dezvoltarea copilului.
De aceea, înainte să răspundem la întrebarea „Când ar trebui să meargă un copil la ortodont?”, trebuie să răspundem la o alta:
Ce vrem, de fapt, să evaluăm?
Doar poziția dinților?
Sau modul în care se dezvoltă întreaga față?
Nu urmărim doar dinții. Urmărim modul în care crește copilul.
În practica noastră, prima evaluare ortodontică nu înseamnă că ne uităm doar dacă dinții sunt drepți sau strâmbi.
Ne interesează dezvoltarea întregului complex craniofacial:
- cum respiră copilul;
- cum mestecă;
- cum înghite;
- unde stă limba în repaus;
- cum se dezvoltă maxilarele;
- dacă există suficient spațiu pentru dinții permanenți;
- dacă fața se dezvoltă armonios.
Pentru că toate aceste lucruri sunt strâns legate între ele.
De ce recomandăm evaluarea încă de la 3-4 ani?
Pentru că dezvoltarea copilului nu începe la 7 ani.
Ea începe din primele luni de viață.
Până la vârsta de 6 ani, peste 60% din creșterea facială este deja realizată.
În această perioadă se dezvoltă maxilarele, căile respiratorii și musculatura oro-facială, iar funcții precum respirația, masticația, deglutiția și poziția limbii influențează modul în care copilul va crește.
Dacă există dezechilibre funcționale, cu cât sunt identificate mai devreme, cu atât există mai multe posibilități de a ghida dezvoltarea într-o direcție favorabilă.
Dar ghidurile nu spun că prima consultație este la 7 ani?
Da.
Asociația Americană a Ortodonților recomandă ca fiecare copil să beneficieze de o evaluare ortodontică în jurul vârstei de 7 ani.
Aceasta este o recomandare foarte importantă și reprezintă un reper minim pentru identificarea problemelor ortodontice.
Noi mergem însă un pas mai departe.
Deoarece abordarea noastră include și evaluarea dezvoltării craniofaciale și a funcțiilor oro-faciale, considerăm că mulți copii pot beneficia de o primă evaluare încă de la 3-4 ani, mai ales dacă există semne care ridică suspiciuni.
Aceasta nu înseamnă că vor avea nevoie de aparat dentar.
Înseamnă că putem urmări dezvoltarea lor încă din perioada în care organismul are cel mai mare potențial de creștere.
Consultația nu înseamnă tratament
Aceasta este una dintre cele mai mari temeri ale părinților.
Mulți evită consultația deoarece cred că vor pleca acasă cu recomandarea de aparat dentar.
În realitate, de cele mai multe ori, prima consultație înseamnă:
- evaluare;
- fotografii și investigații atunci când sunt necesare;
- identificarea eventualilor factori de risc;
- recomandări pentru acasă;
- monitorizarea dezvoltării.
Uneori tratamentul este indicat.
Alteori nu.
Iar foarte frecvent, cea mai bună recomandare este doar să urmărim evoluția copilului.
Ce putem descoperi la o evaluare timpurie?
O consultație realizată la momentul potrivit poate identifica:
- un maxilar prea îngust;
- o mușcătură încrucișată (crossbite);
- lipsa spațiului pentru dinții permanenți;
- o dezvoltare asimetrică a maxilarelor;
- erupția anormală a unor dinți;
- obiceiuri orale persistente;
- respirația orală;
- poziția incorectă a limbii;
- semne care pot sugera tulburări respiratorii în timpul somnului.
Nu toate aceste probleme necesită tratament imediat.
Dar toate merită observate.
Există semne pe care le poți observa și acasă?
Da.
O evaluare este recomandată dacă observi că cel mic:
- respiră frecvent pe gură;
- doarme cu gura deschisă;
- sforăie;
- își suge degetul;
- folosește suzeta peste perioada recomandată;
- mestecă doar pe o parte;
- are buzele permanent întredeschise;
- are dinții foarte înghesuiți;
- pare că nu are suficient spațiu pentru dinții permanenți;
- mușcă „în cruce”;
- vorbește cu limba între dinți.
Aceste semne nu înseamnă automat că există o problemă gravă, dar justifică o evaluare de specialitate.
Dacă nu îl doare nimic, mai este necesară consultația?
Da.
Majoritatea problemelor de dezvoltare craniofacială și ortodontică nu provoacă durere.
Copilul poate părea perfect sănătos.
De aceea, evaluarea are un rol preventiv.
Scopul nu este să tratăm cât mai devreme.
Scopul este să știm dacă dezvoltarea urmează un traseu normal și să intervenim doar atunci când este necesar.
Uneori, cel mai bun tratament este să nu faci încă nimic.
Acest lucru îi surprinde pe mulți părinți.
Dar este adevărat.
Există copii care au nevoie doar de monitorizare.
Există copii care beneficiază de modificarea unor obiceiuri.
Există copii care au nevoie de colaborarea cu medicul ORL, logopedul sau terapeutul miofuncțional.
Și există copii la care tratamentul ortodontic trebuie început fără întârziere.
Rolul consultației este tocmai acela de a diferenția aceste situații.
Întrebări frecvente
Dacă venim la 3-4 ani, copilul va primi aparat dentar?
Nu.
În cele mai multe cazuri, prima consultație are rol de evaluare și monitorizare.
Dacă dinții par drepți, mai este nevoie de consultație?
Da.
Poziția dinților este doar o parte a evaluării.
La fel de importante sunt dezvoltarea maxilarelor, funcțiile orale și modul în care crește fața copilului.
Dacă medicul spune doar să revenim peste un an?
Este, de multe ori, o veste foarte bună.
Înseamnă că dezvoltarea este urmărită și că tratamentul va începe doar dacă și când va fi necesar.
Ce se întâmplă la prima consultație?
În funcție de vârsta copilului și de ceea ce observăm clinic, evaluarea poate include examinarea dezvoltării dentare și craniofaciale, analiza funcțiilor oro-faciale, fotografii și, atunci când este necesar, investigații suplimentare sau recomandarea unui plan de monitorizare.
Concluzie
Prima consultație ortodontică nu înseamnă că este timpul pentru aparat dentar.
Înseamnă că este timpul să înțelegem cum crește copilul.
Cu cât observăm mai devreme dezvoltarea craniofacială și funcțiile care o influențează, cu atât putem lua decizii mai bine informate și putem interveni doar atunci când este cu adevărat nevoie.
Pentru noi, obiectivul nu este să tratăm cât mai devreme.
Obiectivul este să intervenim la momentul potrivit, atunci când putem obține cel mai mare beneficiu pentru dezvoltarea copilului.