Cele mai frecvente întrebări despre ortodonție. Ghidul complet pentru pacienți www.smilebydrilia.ro 2957

Terapia miofuncțională mă scapă de aparat dentar?

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primim este:

„Dacă fac terapie miofuncțională, mai are nevoie copilul meu de aparat dentar?”

Răspunsul scurt este:

Depinde.

Și tocmai această nuanță este importantă.

Nu toți copiii au nevoie de aparat dentar.

La fel cum nu toți copiii au nevoie de terapie miofuncțională.

Dar atunci când una sau ambele sunt recomandate, fiecare are un rol diferit.

Ce face terapia miofuncțională?

Terapia miofuncțională urmărește îmbunătățirea funcțiilor oro-faciale:

  • respirația;
  • masticația;
  • deglutiția;
  • poziția limbii;
  • sigiliul buzelor;
  • coordonarea musculaturii.

Obiectivul este ca aceste funcții să se desfășoare cât mai aproape de fiziologia normală.

Ce face aparatul dentar?

Tratamentul ortodontic urmărește corectarea unor probleme precum:

  • dinți înghesuiți;
  • spații;
  • mușcături incorecte;
  • anumite dezechilibre ale dezvoltării maxilarelor.

În multe situații, aparatul dentar poate modifica poziția dinților, însă stabilitatea rezultatelor este influențată și de funcția oro-facială.

Când pot fi recomandate împreună?

Există situații în care:

  • copilul are nevoie de aparat dentar;
  • are și o tulburare miofuncțională.

În astfel de cazuri, asocierea celor două abordări poate contribui la obținerea unor rezultate mai stabile și mai funcționale.

Există copii care au nevoie doar de terapie?

Da.

Uneori problema principală este funcțională și nu există o malocluzie care să necesite tratament ortodontic.

În aceste situații, medicul poate recomanda doar monitorizare și terapie miofuncțională.

Există copii care au nevoie doar de aparat dentar?

Da.

Nu orice pacient ortodontic prezintă o tulburare miofuncțională semnificativă.

De aceea, planul de tratament trebuie stabilit individual.

De ce este importantă evaluarea?

Două persoane cu aceeași mușcătură pot avea cauze diferite.

Iar două persoane cu aceeași tulburare funcțională pot necesita tratamente diferite.

Acesta este motivul pentru care evaluarea este esențială înainte de a decide tratamentul.

Mit sau realitate?

Mit

„Dacă fac terapie miofuncțională, nu voi mai avea nevoie niciodată de aparat dentar.”

Realitate

Terapia miofuncțională poate completa tratamentul ortodontic și poate fi suficientă în anumite situații funcționale, dar nu poate înlocui tratamentul ortodontic atunci când există indicație pentru acesta.

Greșeli frecvente

  • alegi un singur tratament fără un diagnostic complet;
  • consideri că toate problemele dentare sunt cauzate de funcție;
  • **amâni tratamentul ortodontic sperând că exercițiile vor rezolva o

> malocluzie;**

  • ignori funcția după finalizarea tratamentului ortodontic.

Ce spun studiile?

Studiile sugerează că terapia miofuncțională poate îmbunătăți anumite funcții oro-faciale și poate contribui la stabilitatea rezultatelor ortodontice în cazurile selectate. Totuși, ea nu înlocuiește tratamentul ortodontic atunci când acesta este necesar pentru corectarea unei malocluzii.

Întrebări frecvente

Terapia poate preveni aparatul dentar?

În unele situații poate contribui la o dezvoltare mai favorabilă a funcției, dar nu există garanția că va elimina necesitatea tratamentului ortodontic.

Pot începe terapia înainte de aparat?

Da. În anumite cazuri, aceasta poate face parte din pregătirea tratamentului.

Pot face terapia în timpul aparatului?

Da. De multe ori cele două abordări sunt complementare.

După aparat mai este utilă?

Uneori, da. Mai ales dacă persistă anumite dezechilibre funcționale care ar putea influența stabilitatea rezultatelor.

Concluzie

Terapia miofuncțională și ortodonția nu sunt două tratamente care se exclud.

Din contră, atunci când sunt indicate, ele pot lucra împreună.

Obiectivul nu este alegerea unei terapii în detrimentul celeilalte, ci identificarea combinației potrivite pentru fiecare pacient, astfel încât tratamentul să fie cât mai eficient și rezultatele cât mai stabile pe termen lung.