„Toată lumea sforăie din când în când.”
Aceasta este una dintre cele mai răspândite convingeri.
Și este doar parțial adevărată.
Da, aproape oricine poate sforăi ocazional, de exemplu în timpul unei răceli sau după consumul de alcool.
Însă sforăitul care apare frecvent, aproape în fiecare noapte, nu ar trebui ignorat.
Este un semnal că aerul nu circulă liber prin căile respiratorii în timpul somnului.
Întrebarea importantă nu este:
„Sforăi?”
Ci:
„De ce sforăi?”
Ce este, de fapt, sforăitul?
În timpul somnului, musculatura gâtului se relaxează.
Dacă spațiul prin care circulă aerul devine prea îngust, țesuturile moi încep să vibreze.
Această vibrație produce zgomotul pe care îl numim sforăit.
Cu cât îngustarea este mai mare, cu atât vibrațiile și intensitatea zgomotului pot fi mai mari.
De ce apare?
Există numeroase cauze.
Cele mai frecvente sunt:
- obstrucția nazală;
- alergiile;
- deviația de sept;
- polipii nazali;
- amigdalele mărite;
- excesul ponderal;
- consumul de alcool înainte de culcare;
- anumite medicamente sedative;
- poziția pe spate în timpul somnului;
- particularități anatomice ale feței și maxilarelor;
- înaintarea în vârstă.
De multe ori, sunt implicați mai mulți factori în același timp.
Este sforăitul o boală?
Nu.
Sforăitul este un simptom.
Uneori este benign.
Alteori poate fi unul dintre semnele apneei obstructive în somn.
De aceea, este important să nu fie ignorat, mai ales atunci când este însoțit de alte simptome.
Când poate ascunde apneea în somn?
Suspiciunea este mai mare dacă sforăitul se asociază cu:
- pauze respiratorii observate de partener;
- senzație de sufocare în timpul nopții;
- somn agitat;
- oboseală la trezire;
- somnolență în timpul zilei;
- dureri de cap matinale;
- hipertensiune arterială;
- dificultăți de concentrare.
În aceste situații, este recomandată o evaluare medicală.
Ce se întâmplă dacă îl ignor?
Dacă sforăitul este doar un simptom izolat, consecințele pot fi limitate.
Însă dacă este expresia unei apnei obstructive în somn, lipsa diagnosticului poate întârzia tratamentul unei afecțiuni care poate influența sănătatea cardiovasculară, metabolismul, funcția cognitivă și calitatea vieții.
De aceea, nu este recomandat să presupunem că „este doar sforăit”.
Cum se stabilește cauza?
Evaluarea începe printr-o discuție despre simptome și istoricul medical.
În funcție de fiecare pacient, pot fi recomandate:
- consultație ORL;
- evaluare pneumologică;
- studiu de somn (poligrafie sau polisomnografie);
- evaluare stomatologică și ortodontică;
- alte investigații, atunci când sunt necesare.
Scopul nu este doar confirmarea existenței sforăitului, ci identificarea cauzei sale.
Există tratament?
Da.
Tratamentul depinde de cauza identificată.
Poate include:
- tratamentul obstrucției nazale;
- modificarea stilului de viață;
- scădere în greutate, atunci când este indicată;
- evitarea alcoolului înainte de culcare;
- terapie pozițională;
- CPAP;
- dispozitive de avansare mandibulară (MAD);
- terapie miofuncțională;
- tratamente chirurgicale selectate.
Nu există o soluție universală.
Tratamentul trebuie adaptat fiecărui pacient.
De ce este importantă o abordare multidisciplinară?
Sforăitul poate avea cauze diferite.
La un pacient, problema principală poate fi una ORL.
La altul, poate exista o apnee obstructivă care necesită evaluare pneumologică.
În anumite cazuri, anatomia maxilarelor, poziția mandibulei sau funcția musculaturii oro-faciale pot influența permeabilitatea căilor respiratorii și pot face parte din tabloul clinic.
De aceea, colaborarea dintre specialități permite alegerea celei mai potrivite soluții pentru fiecare pacient.
Mit sau Realitate?
Mit
„Dacă sforăi de când mă știu, înseamnă că este normal.”
Realitate
Faptul că un simptom este vechi nu înseamnă că este și normal.
Sforăitul frecvent merită evaluat, mai ales dacă este asociat cu oboseală, pauze respiratorii sau alte simptome sugestive.
Greșeli frecvente
- consideri sforăitul o parte normală a îmbătrânirii;
- încerci diverse produse fără un diagnostic;
- ignori oboseala de peste zi;
- crezi că doar persoanele supraponderale pot avea apnee;
- **amâni evaluarea deoarece „nu mă deranjează pe mine, ci pe
> partener”.**
Ce spun studiile?
Sforăitul habitual este frecvent în populația adultă, însă nu trebuie considerat automat benign. Ghidurile internaționale recomandă investigarea pacienților care sforăie și prezintă simptome sugestive pentru apneea obstructivă în somn sau alți factori de risc, pentru a identifica cauza și a alege tratamentul adecvat.
Întrebări frecvente
Dacă sforăi, înseamnă sigur că am apnee?
Nu. Sforăitul și apneea nu sunt sinonime, însă pot fi asociate.
Există persoane slabe care sforăie?
Da. Excesul ponderal este un factor de risc, dar nu este singura cauză.
Pot scăpa de sforăit fără operație?
În multe cazuri, da. Tratamentul depinde de cauza identificată și poate include măsuri nechirurgicale.
Ce medic trebuie să consult?
Depinde de simptome și de cauza probabilă. În multe situații, evaluarea este realizată în colaborare între pneumolog, ORL și medicul cu experiență în medicina somnului, iar uneori sunt implicați și ortodontul sau terapeutul miofuncțional.
Există aplicații care diagnostichează sforăitul?
Aplicațiile pot înregistra zgomotele din timpul nopții, însă nu pot stabili diagnosticul de apnee în somn.
Concluzie
Sforăitul nu este doar un zgomot neplăcut. El poate fi un simplu simptom sau poate reprezenta primul semnal al unei tulburări respiratorii din timpul somnului.
În loc să căutăm o soluție rapidă, este mai important să înțelegem de ce apare. Un diagnostic corect permite alegerea tratamentului potrivit și poate îmbunătăți nu doar calitatea somnului, ci și starea generală de sănătate.